privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor*

Descarcă pdf aici

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 18 martie 2014

Notă
**) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin:– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 martie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 151/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 25 mai 2005;– Legea nr. 9/2007 pentru modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2007;– Legea nr. 40/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 9 martie 2010;– Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată, cu modificările ulterioare.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1(1) Paza și protecția sunt activități desfășurate prin forțe și mijloace specifice, în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.

(2) Paza și protecția se realizează prin forțe și mijloace militare sau civile, de către instituțiile specializate ale autorităților administrației publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum și de către societățile specializate de pază și protecție.

Articolul 2(1) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.

(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecția personală la serviciile unor societăți specializate de pază și protecție, în condițiile prezentei legi.

Articolul 3(1) În funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate.

(2) Unitățile grupate pe un anumit spațiu pot organiza, cu avizul poliției, paza în comun cu polițiști locali, pază proprie sau prin societățile specializate de pază. Conducătorii acestor unități stabilesc forma de pază, obligațiile și răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.

(3) La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.

(4) Protecția demnitarilor români și a celor străini pe timpul șederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru și a reședințelor acestora se asigură de Serviciul de Protecție și Pază, conform atribuțiilor prevăzute în legea specială de organizare și funcționare a acestuia.

(5) Protecția magistraților, a polițiștilor și jandarmilor, precum și a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor amenințări, se asigură de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.Articolul 4Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1).

Articolul 5(1) Paza se organizează și se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliției. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.

(2) Pentru unitățile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliției nu este obligatoriu.

(3) Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi și amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalațiile și mijloacele tehnice de pază și de alarmare, consemnul posturilor, legătura și cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor și modul de acțiune în diferite situații. De asemenea, vor fi prevăzute și regulile de acces, potrivit dispozițiilor conducătorului unității, precum și documentele specifice serviciului de pază.

(4) În cazul unităților în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăților specializate de pază și protecție, ale polițiștilor locali sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităților beneficiare împreună cu comandanții/șefii acestor efective.

(4^1) În cazul obiectivelor diplomatice și al organismelor internaționale prevăzute la art. 6 alin. (2), planul de pază se întocmește de către comandantul unității de jandarmi care asigură paza acestora. (la 03-09-2022, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 ) (4^2) În sensul prezentei legi, prin obiective diplomatice se înțelege localurile misiunilor diplomatice, ale oficiilor consulare, ale agențiilor și reprezentanțelor economice străine, ale organizațiilor internaționale, respectiv obiectivele folosite pentru realizarea scopurilor acestora, inclusiv reședințele șefilor acestor obiective. (la 03-09-2022, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 ) (5) Documentele specifice necesare executării și evidenței serviciului de pază, cu excepția celui executat cu efective de jandarmi, și modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul II Formele de pază

Secţiunea 1 Paza cu efective de jandarmi

Articolul 6(1) Paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar-bancar, a obiectivelor diplomatice, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi. (la 03-09-2022, Alineatul (1) din Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 )

(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura și la sediile unor organisme internaționale care desfășoară activități pe teritoriul țării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.

(3) Unitățile bugetare, obiectivele diplomatice, organismele internaționale prevăzute la alin. (2), precum și unitățile de interes strategic care dețin instalații ori obiective de o deosebită importanță națională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (la 03-09-2022, Alineatul (3) din Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 )

(4) Obiectivele de importanță deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace și se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.

(5) Obiectivele și valorile prevăzute la alin. (1) și (2), precum și personalul, mijloacele materiale și financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situații care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul afacerilor interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori și transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2).

(7) Prin situații care nu suferă amânare se înțelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine și tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafețe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), precum și situațiile în care organele de stat cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenție.(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condițiile alin. (6), se ridică după încetarea situației deosebite care a impus instituirea acesteia.(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situațiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligațiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenționarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.(11) În situația în care unitățile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi își schimbă, își restrâng sau își încetează activitatea ori renunță la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili și modalitățile de redistribuire a efectivelor disponibilizate și a alocațiilor bugetare aprobate în acest sens.(12) Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condițiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi și prin planul de pază întocmit.Articolul 7(1) Unitățile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unitățile de jandarmi, la nivelul eșalonului care are organ financiar propriu.(1^1) Prin excepție de la alin. (1), în cazul pazei obiectivelor diplomatice și a organismelor internaționale prevăzute la art. 6 alin. (2), nu se încheie contracte de prestări de servicii, iar obligațiile specifice beneficiarului de pază se îndeplinesc de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informații, după caz. (la 03-09-2022, Articolul 7 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 ) (1^2) Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1^1) se asigură de către autoritățile administrației publice locale în limita fondurilor alocate cu această destinație potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. (la 03-09-2022, Articolul 7 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA nr. 34 din 31 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 31 august 2022 ) (2) Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.(3) Serviciul de pază se poate efectua și în condițiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.(4) Condițiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(5) Veniturile realizate din paza și prestarea altor servicii, organizate și executate, potrivit legii, de unitățile de jandarmi, se varsă integral la bugetul de stat. (la 01-12-2015, Alin. (5) al art. 7 a fost modificat de art. I din LEGEA nr. 257 din 3 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 5 noiembrie 2015. ) Articolul 8(1) Paza cu efective de jandarmi se organizează și se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.(2) Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleași sporuri pentru condiții periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca și personalul din obiectivul respectiv.Articolul 9În unitățile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcționează și paza proprie, cu polițiști locali sau prin societăți specializate de pază și protecție, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat și condus de către jandarmerie.Secţiunea a 2-a Paza cu polițiști locali și paza proprieArticolul 10Paza bunurilor și a valorilor deținute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condițiile legii, și prin Corpul gardienilor publici*), conform Legii nr. 26/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului gardienilor publici**). Notă
*) Corpul gardienilor publici, reglementat prin Legea nr. 26/1993, s-a reorganizat succesiv în Poliția Comunitară prin Legea nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, iar aceasta în poliția locală prin Legea poliției locale nr. 155/2010, cu modificările ulterioare.
**) Această lege a fost abrogată prin Legea nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 27 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr. 371/2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată, cu excepția art. 20 și 21 referitoare la serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes județean, prin Legea poliției locale nr. 155/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 15 iulie 2010, cu modificările ulterioare.Articolul 11Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor și valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea și vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unități și locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfășoară activitatea, punctele de acces și cu alte criterii specifice.Articolul 12(1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unității beneficiare, conform legii.(2) În funcție de numărul personalului de pază, conducerea unității va numi un șef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecția, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament și mijloace de protecție, precum și pentru instruirea, planificarea și controlul acestuia.(3) La unitățile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din șeful serviciului de pază și șeful de tură.(4) La celelalte unități unde numărul de paznici este sub 20, activitățile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unității.(5) Șeful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unității și stabilește împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.Articolul 13(1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unității, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază. Se asimilează personalului de pază și persoanele care cumulează atribuțiile de pază cu alte atribuții de serviciu.(2) Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecție și însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.Articolul 14(1) Cu avizul poliției, personalul din paza proprie a unităților poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene și alte mijloace, în raport cu importanța obiectivelor, a bunurilor și valorilor păzite.(2) La unitățile unde funcționează paza proprie și paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea și controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.Secţiunea a 3-a Paza în mediul ruralArticolul 15Unitățile situate pe teritoriul localităților rurale își organizează paza conform prevederilor prezentei legi.Articolul 16Persoanele fizice sau juridice care dețin, cu orice titlu, terenuri agricole își pot organiza, în asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.Articolul 17Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor telefonice și de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.Articolul 18(1) În localitățile rurale se organizează paza comunală.(2) Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice și ale cetățenilor și răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.(3) Întocmirea planului de pază, instruirea și controlul personalului de pază din localitățile rurale se efectuează de către organele locale de poliție sau de structurile implicate în activitatea de pază.(4) Modalitățile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege.(5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum și procurarea de echipamente de protecție, însemne și mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.Secţiunea a 4-a Paza și protecția prin societăți specializateArticolul 19(1) Societățile specializate de pază și protecție sunt societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, private care se constituie și funcționează potrivit legislației comerciale și prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri și valori, în condiții de maximă siguranță a acestora, precum și protecția persoanelor.(2) Societățile specializate de pază și protecție funcționează în baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații poate constitui temei pentru anularea licenței de funcționare.(3) Pentru obținerea licenței de funcționare este necesară întrunirea următoarelor condiții:a) prezentarea regulamentului de organizare și funcționare a societății;b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicații, cu mijloacele audiovideo, aparatura de recunoaștere și identificare, sistemele de alarmă împotriva efracției, sistemele de cronometrare și numărare, cu centrele de supraveghere și dispeceratele, tehnica de calcul și softul utilizat, cu armamentul și alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societății, în funcție de obiectul de activitate;c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societății și a însemnelor distinctive înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci;d) prezentarea notificării prin care se încunoștințează consiliul județean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București despre faptul că societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obținerea licenței de funcționare;f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activități de pază și protecție.(4) Societățile specializate de pază și protecție pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor, precum și servicii de consultanță în domeniu;b) servicii de pază a transporturilor de bunuri și valori, precum și servicii de consultanță în domeniu;c) servicii de protecție personală specializată, denumită gardă de corp, și servicii de consultanță în domeniu.(5) Prin servicii de pază se înțelege:a) paza proprietății împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;b) paza proprietății împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum și a altor acțiuni producătoare de pagube materiale;c) detectarea substanțelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă;d) paza proprietății intelectuale;e) paza mediului înconjurător;f) furnizarea către autoritățile competente a informațiilor legate de incidentele apărute în timpul activității de pază.(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri și valori se înțelege:a) organizarea și asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanță deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul serviciului îl denumește astfel;b) organizarea și asigurarea pazei transportului unor date și informații, indiferent de suportul pe care acestea se află și de modalitatea aleasă pentru transmitere;c) organizarea și asigurarea, potrivit legislației în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicații;d) organizarea și asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiții de maximă siguranță;e) furnizarea către autoritățile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activității de transport.(7) Prin serviciu de protecție specializată a persoanei – gardă de corp – se înțelege:a) protejarea vieții și integrității corporale a persoanei aflate sub protecție;b) protejarea persoanei aflate sub protecție împotriva hărțuirii, pedepsită de lege;c) protejarea persoanei aflate sub protecție în timpul transportului;d) furnizarea către autoritățile competente a informațiilor legate de incidentele apărute în timpul activității de protecție.(8) Prin serviciu de consultanță se înțelege:a) asistență cu privire la activitățile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);b) întocmirea de analize, evaluări și rapoarte asupra riscurilor la adresa securității persoanei, proprietății sau mediului.(9) Conducătorul societății specializate de pază și protecție trebuie să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în a cărei rază teritorială își are sediul societatea respectivă.(10) Unitatea de poliție competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuțiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetățenească și nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.Articolul 20(1) Personalului din societățile specializate de pază și protecție îi este interzis să culeagă date și informații.(2) În situația în care intră în posesia unor date și informații care vizează siguranța națională, personalul menționat la alin. (1) are obligația să informeze, de îndată, autoritățile competente cu atribuții în domeniul siguranței naționale.Articolul 21(1) Conducătorii societăților specializate de pază și protecție sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale și a regulamentelor proprii în organizarea și funcționarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea și controlul personalului, portul uniformei și al însemnelor distinctive, precum și în dotarea cu mijloace de intervenție și apărare individuală, conform legii.(2) Plata serviciilor de pază și protecție prestate de către societățile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.(3) Societățile specializate de pază și protecție au obligația de a păstra evidența contractelor în registre speciale.(4) Societățile specializate de pază și protecție nu pot adopta însemne, uniforme, legitimații, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii între acestea, precum și cu cele ale autorităților publice ori ale organismelor internaționale la care România este parte.(5) Modelul echipamentului personalului de pază și protecție se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se inscripționează cu denumirea și sigla societății, aprobate cu ocazia acordării licenței. Pe autovehiculele din dotarea societăților specializate se inscripționează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licență de către poliție și numerele de telefon ale societății. Montarea și folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăților de pază și protecție sunt interzise.(6) Societățile specializate de pază și protecție se pot asocia cu societăți sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.Secţiunea a 5-a Garda de corpArticolul 22(1) Garda de corp se asigură de către societățile specializate de pază și protecție care au primit licență în acest scop, numai prin personal special atestat.(2) Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societățile specializate de pază și protecție prevăzute la alin. (1).Articolul 23Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activitățile desfășurate să respecte legile în vigoare și să nu lezeze în vreun fel drepturile și libertățile cetățenilor.Capitolul III Paza transporturilor bunurilor și valorilor, precum și a transporturilor cu caracter specialArticolul 24(1) Paza transporturilor bunurilor și valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale și pietre prețioase, se asigură cu mijloace de transport anume destinate și se realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societăți specializate de pază și protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii.(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniții, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate și se asigură cu efective de jandarmi, cu excepția celor organizate și executate cu efective ale Ministerului Apărării Naționale.(3) Paza transporturilor bunurilor și valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în maximum 25 de arme sau 30.000 de cartușe, se poate asigura și de către armurierii autorizați, cu mijloace de transport anume destinate și personal propriu de pază, atestat și înarmat cu arme de foc letale. (la 29-03-2015, Alin. (4) al art. 24 a fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 56 din 25 martie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 26 martie 2015. ) Articolul 25(1) Paza transporturilor de bunuri și valori sau a celor cu caracter special se organizează și se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităților la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparținând unor instituții cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale.(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile și valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor și valorilor care se transportă, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general și particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice și de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare.(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se efectuează pe timp de zi.(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puțin o persoană înarmată, în cadrul localității, și de minimum două, în afara acesteia.(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor și valorilor, precum și a celor speciale, prevăzute la art. 24, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unității care asigură efectivele de pază și cel al unității beneficiare, prin planul de pază și prin contract.(6) Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor și valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 24 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiții corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum și pentru echipajele care asigură paza acestora;c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.(7) Bunurile și valorile prevăzute la art. 24 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înțelegerii dintre părți.Articolul 26(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor și valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 24, se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare și supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, a valorilor și produselor speciale transportate, și se echipează cu tehnică de comunicații radio pe frecvențele aprobate conform legii.(2) În cazul transporturilor bunurilor și valorilor constând în valori științifice, tehnice, de cultură și artă sau al celor cu caracter special prevăzute la art. 24 alin. (2), conducătorul unității asigură cel puțin un echipaj de însoțire pentru paza și protecția bunurilor sau a valorilor respective.(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligația monitorizării permanente a derulării transporturilor și sesizării de urgență a poliției în caz de pericol.(4) Cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport prevăzute la art. 24 alin. (1) și (2), pentru protecția personalului însoțitor și a valorilor transportate, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Capitolul IV Sisteme tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracțieiSecţiunea 1 Mijloace de protecție și de alarmare împotriva efracțieiArticolul 27(1) Conducătorii unităților care dețin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor și informațiilor cu caracter secret de stat sunt obligați să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecție și sistemele de alarmare împotriva efracției în locurile de păstrare, depozitare și manipulare a acestora, precum și în locurile unde se desfășoară activități care au un asemenea caracter.(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizează de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ori de inspectoratul de poliție județean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerințelor minime de securitate împotriva efracției.(3) Elementele de protecție mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării și manipulării bunurilor și valorilor de orice fel trebuie să fie rezistente la efracție, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit, în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protecție mecano-fizice se înțelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri și folie de protecție, grilaje, uși și încuietori.(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracției se înțelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă și semnalizare optică și acustică, detectoare, butoane și pedale de panică, control de acces și televiziune cu circuit închis cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit.(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcțiune a sistemelor de alarmare împotriva efracției se avizează și se controlează potrivit prevederilor alin. (2).(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției se întocmesc în mod obligatoriu pentru obiectivele care sunt supuse avizării poliției, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerințelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Articolul 28În proiectele de execuție a construcțiilor destinate producerii, păstrării sau deținerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare și transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecție mecano-fizice și instalarea sistemelor tehnice de pază și alarmare împotriva efracției.Articolul 29Beneficiarii, conducătorii și personalul societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare și al mijloacelor de protecție mecano-fizice sunt obligați să păstreze confidențialitatea informațiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreținere.Articolul 30Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracției se face în raport cu importanța bunurilor și a valorilor ce urmează a fi apărate și cu categoria de importanță a construcției de către societățile de asigurare.Secţiunea a 2-a Licențierea societăților specializate în sisteme de alarmare împotriva efracțieiArticolul 31(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfășura activități de proiectare, instalare, modificare sau întreținere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracției, numai pe baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, prelungită la fiecare 3 ani, și cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, eliberat în termen de 30 de zile.(2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să comunice în scris unității de poliție competente orice modificare intervenită în structura și organizarea activității pentru care a fost eliberată licența.(3) Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora și persoanele fizice care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) se avizează de inspectoratele de poliție județene sau de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București pe raza cărora/căreia societatea își are sediul, respectiv persoana fizică, domiciliul.(4) Persoanele licențiate sau autorizate într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European pot desfășura activitățile prevăzute la alin. (1) și (3) după notificarea Inspectoratului General al Poliției Române.Articolul 32(1) Societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informații, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licență, precum și instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activități.(2) Conducătorii societăților specializate în proiectarea, producerea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale și a regulamentelor proprii de organizare și funcționare, aprobate cu ocazia acordării licenței.(3) Societățile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăți sau firme de profil străine, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.Secţiunea a 3-a Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmareArticolul 33(1) Unitățile de jandarmi, polițiștii locali, societățile specializate de pază și protecție, precum și cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției pot înființa dispecerate de zonă care să monitorizeze și să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenție.(2) Înființarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare și funcționare de către Inspectoratul General al Poliției Române. Fac excepție unitățile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.(4) Intervenția echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonații conectați se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al polițiștilor locali ori al societăților specializate de pază și protecție.(5) În situațiile în care intervenția este confirmată și forțele proprii sunt depășite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunță unitatea de poliție competentă, în vederea prinderii infractorilor și a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceștia vor fi predați de îndată unităților de poliție competente teritorial.(6) Menționarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare și transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.Capitolul V Selecția, atestarea, angajarea, pregătirea și dotarea personalului de pază și gardă de corpSecţiunea 1 Selecția și angajarea personalului de pază și gardă de corpArticolul 34Răspunderea pentru selecția, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea și dotarea personalului de pază și gardă de corp revine angajatorului.Articolul 35Personalul cu atribuții de pază se compune din: agenți de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoțitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază.Articolul 36Persoana care urmează să îndeplinească atribuții de pază sau protecție trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să fie cetățean român sau cetățean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European și să aibă vârsta de cel puțin 18 ani;b) să fie apt medical pentru exercitarea funcției;c) să nu aibă antecedente penale pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;d) să fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.Articolul 37(1) Angajarea personalului cu atribuții de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condițiile prevăzute la art. 38 și a certificatului de cazier judiciar.(2) Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), care dețin secrete de stat sau care desfășoară activități de interes strategic, sunt obligați să solicite și avizul Serviciului Român de Informații, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.(3) Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 36 lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni și doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare și de obținere a atestatului profesional.Secţiunea a 2-a Atestarea și pregătirea personalului de pază și gardă de corpArticolul 38(1) Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se face de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul sau reședința, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c).(2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.(3) Ocupațiile care fac obiectul activităților de pază, tipul de formare profesională necesar pentru practicarea acestor ocupații și modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(4) Pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, persoanelor care cunosc limba română, scris și vorbit.(5) Sunt exceptate de la obligația obținerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională persoanele care dețin un certificat de competențe profesionale, dobândit potrivit legii, și care fac dovada că au avut calitatea de polițist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioadă de cel puțin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.Articolul 39(1) Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.(2) Furnizorul de formare profesională are obligația de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c).(3) Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesională se susține în fața unei comisii constituite potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată. Din comisie trebuie să facă parte și un reprezentant al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, al inspectoratului de poliție județean în raza căruia furnizorul de formare profesională își are sediul.(4) Tematica programelor de formare profesională se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Secţiunea a 3-a Dotarea personalului de pazăArticolul 40Angajatorii sunt obligați să doteze personalul de pază și gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive și, după caz, echipament de protecție, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.Articolul 41Personalul de pază sau gardă de corp are obligația de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele și prenumele, precum și cu denumirea unității la care este angajat.Articolul 42(1) Uniforma și însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripționată numai cu denumirea și sigla societății angajatoare.(2) Este interzis societăților private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităților publice. Societăților private de pază li se interzice și folosirea de cagule, măști pentru protecția feței și cătușe metalice.Articolul 43(1) În raport cu importanța și natura obiectivelor, bunurilor și valorilor păzite, cu avizul poliției sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică și alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliție sau jandarmerie a planului de pază/protecție a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri și valori speciale sau a produselor cu caracter special.Articolul 44(1) Armamentul și muniția se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliție sau jandarmi competentă teritorial.(2) Cel puțin semestrial, sub supravegherea unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază și gardă de corp dotat cu arme de foc.(3) Contravaloarea muniției consumate se suportă de angajator.Capitolul VI Atribuțiile personalului de pază și gardă de corpSecţiunea 1 Atribuțiile personalului de pazăArticolul 45Personalul de pază este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza și integritatea obiectivelor, bunurilor și valorilor încredințate.Articolul 46În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:a) să cunoască locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităților păzite;b) să păzească obiectivul, bunurile și valorile nominalizate în planul de pază și să asigure integritatea acestora;c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și cu dispozițiile interne;d) să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit infracțiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să prindă și să prezinte poliției pe făptuitor, să oprească și să predea poliției bunurile ori valorile care fac obiectul infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;e) să încunoștințeze de îndată șeful său ierarhic și conducerea unității beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului și despre măsurile luate;f) în caz de avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanțe chimice, la rețelele electrice sau telefonice și în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunoștință celor în drept asemenea evenimente și să ia primele măsuri pentru limitarea consecințelor evenimentului;g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere și de salvare a persoanelor, a bunurilor și a valorilor, să sesizeze pompierii și să anunțe conducerea unității și poliția;h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor și de evacuare a bunurilor și a valorilor în caz de dezastre;i) să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unității și să-și dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție;j) să păstreze secretul de stat și cel de serviciu, dacă, prin natura atribuțiilor, are acces la asemenea date și informații;k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;l) să poarte uniforma și însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepția locurilor de muncă unde se impune o altă ținută;m) să nu se prezinte la serviciu sub influența băuturilor alcoolice și nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;n) să nu absenteze fără motive temeinice și fără să anunțe în prealabil conducerea unității despre aceasta;o) să execute întocmai dispozițiile șefilor ierarhici, cu excepția celor vădit nelegale, și să fie respectuos în raporturile de serviciu;p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum și orice alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit planului de pază;q) să respecte consemnul general și particular al postului.Articolul 47– Șeful formației de pază, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46, are și următoarele atribuții:a) să organizeze, să conducă și să controleze activitatea de pază, precum și modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;b) să informeze de îndată conducerea unității și poliția despre evenimentele produse pe timpul activității de pază și să țină evidența acestora;c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfecționarea activității de pază;d) să țină evidența armamentului și a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea și folosirea acestora, potrivit legii;e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine.Secţiunea a 2-a Atribuțiile gărzii de corpArticolul 48(1) În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46 lit. d) și j)-o), și următoarele obligații specifice:a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;c) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activități care depășesc limita atribuțiilor sale legale;d) să anunțe unitatea de poliție de îndată ce intră în posesia unor date sau informații despre iminenta pregătire sau săvârșire a unor infracțiuni;e) să oprească și să imobilizeze, în funcție de posibilități, persoanele care au săvârșit fapte de natură a pune în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecția și să sesizeze de îndată cea mai apropiată unitate de poliție;f) să participe, la cererea autorităților statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligațiile față de persoana pe care o are în pază;g) să coopereze cu autoritățile statului care au atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.(2) Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituțiilor publice.Articolul 49Modul de acțiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabilește prin planul de protecție întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliție competentă teritorial.Capitolul VII Obligațiile conducătorilor de unitățiArticolul 50Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații:a) răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin, cu orice titlu;b) analizează temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unităților respective, cu specificul producției și cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza și stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unității de jandarmi care a aprobat planul de pază;c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecționarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice și profesionale necesare acestei activități;d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază și controlează modul în care acesta își execută atribuțiile de serviciu;e) asigură executarea amenajărilor și a instalațiilor necesare desfășurării serviciului de pază, precum și introducerea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor tehnice de legătură, de pază și de alarmă împotriva efracției;f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă și însemne distinctive, în condițiile legii;g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, polițiști locali ori cele ale societăților specializate destinate serviciului de pază și fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a acestuia;h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracției, numai cu societățile sau persoanele ori prin poliția locală cărora li s-a acordat licența, după caz, de către Inspectoratul General al Poliției Române;i) asigură spațiile și amenajările necesare păstrării în deplină siguranță a armamentului și a muniției destinate serviciului de pază;j) stabilesc reguli privind accesul și circulația în interiorul obiectivului păzit;k) stabilesc responsabilități pentru șefii compartimentelor de muncă, în ceea ce privește paza și siguranța utilajelor și instalațiilor.Articolul 51Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 50 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial.Capitolul VIII Obligațiile Ministerului Afacerilor InterneArticolul 52Ministerul Afacerilor Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de pază și protecție pe teritoriul României.Articolul 53În scopul asigurării pazei și a siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor, Poliției Române îi revin următoarele atribuții principale:a) avizează planurile de pază ale unităților la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi și stabilește, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament și muniție aferentă, în condițiile existenței documentelor care atestă dreptul de proprietate sau, după caz, dreptul de folosință asupra obiectivului;b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unități în pregătirea personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;c) eliberează licențe de funcționare societăților specializate de pază și emite avizul pentru conducătorii acestora, în condițiile legii;d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;e) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază și gardă de corp;f) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracției, propuse a se instala în unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1);g) îndrumă și supraveghează, după caz, executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază și gardă de corp;h) acordă asistență în organizarea activității de pază și gardă de corp și asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituțiilor publice autorizate prin lege de înființare, organizare și funcționare să dețină și să folosească arme de foc și muniții, cu excepția celor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;i) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unități;j) controlează modul în care se respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor și a valorilor, precum și a celor privind garda de corp și stabilește măsurile ce urmează să fie luate;k) avizează regulamentele de organizare și funcționare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;l) eliberează licențe de funcționare societăților specializate în activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora și de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licența acestora, în condițiile legii;m) avizează conducătorii și personalul tehnic al societăților specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;n) avizează personalul de pază și gardă de corp pentru portarmă;o) controlează și îndrumă activitatea societăților specializate;p) ține evidența licențelor, atestatelor și a avizelor acordate, precum și a celor retrase și furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază și protecție, date în acest sens.Articolul 54În scopul asigurării pazei și siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuții principale:a) asigură paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor și valorilor, precum și a transportului produselor cu caracter special, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condițiile prezentei legi;b) avizează planurile de pază la unitățile la care paza este asigurată cu efective de jandarmi și stabilește, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament și muniție aferentă;c) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor și valorilor în pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit armamentul necesar în vederea dotării personalului de pază și urmărește executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază a instituțiilor publice autorizate;d) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unități;e) organizează cursuri de calificare, în condițiile legii;f) îndrumă și supraveghează, după caz, executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru unitățile unde funcționează pază mixtă cu jandarmi.Capitolul IX Răspunderi și sancțiuniArticolul 55Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală.Articolul 56Desfășurarea în scop comercial de activități de pază sau protecție, de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora fără atestat ori fără licența de funcționare prevăzută de lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.Articolul 57Implicarea conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societăților specializate de pază și protecție în desfășurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfășurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, precum și nerespectarea dispozițiilor art. 20 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.Articolul 58Constituie contravenții la prezenta lege următoarele fapte:a) neluarea măsurilor de organizare și funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3), art. 5 alin. (1), art. 17 și la art. 18 alin. (2) și (3);b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 24 și la art. 26 alin. (1)-(3);c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 25 alin. (1), și neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;d) încadrarea sau menținerea în funcție a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispozițiilor art. 19 alin. (10), art. 21 alin. (1) și (4) și ale art. 36;e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligațiilor prevăzute la art. 46-49;f) neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 50;g) nerespectarea prevederilor art. 23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) și art. 40;h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracției sau de componente ale acestora, cu încălcarea prevederilor art. 27 alin. (6) și (7), precum și nerespectarea prevederilor art. 28;i) refuzul de a asigura accesul reprezentanților autorităților publice aflați în exercițiul funcțiunii, al personalului poliției sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuțiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracție și în organizarea activității de gardă de corp;j) depășirea limitelor obiectului de activitate al societății specializate sau al polițiștilor locali;k) refuzul de a furniza datele, informațiile sau documentele solicitate de către reprezentanții autorităților publice competente, potrivit legii, aflați în exercițiul funcțiunii;l) executarea, în fapt, a atribuțiilor de organizare și funcționare a activității societăților specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;m) nerespectarea condițiilor care au stat la baza eliberării licenței de funcționare.Articolul 59(1) Contravențiile prevăzute la art. 58 se sancționează după cum urmează:a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. g)-m);b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. a)-d) și f);c) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, contravenția prevăzută la lit. e).(2) Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice.Articolul 60(1) Licența de funcționare se anulează în următoarele cazuri:a) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 58 lit. i)-k), dacă făptuitorul are calitatea de conducător al societății care are ca obiect de activitate paza și/sau protecția, precum și a contravențiilor prevăzute la art. 58 lit. l) și m);b) la repetarea, în interval de un an, a faptelor care atrag măsura suspendării;c) la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 57;d) la săvârșirea de către conducătorii societăților specializate de pază și protecție, ai celor licențiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției ori al componentelor acestora sau al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infracțiuni în legătură cu activitatea acestor societăți.(2) Anularea licenței de funcționare se dispune de către Inspectoratul General al Poliției Române sau, după caz, de către instanța de judecată și se comunică oficiului registrului comerțului pe raza căruia funcționează societatea specializată de pază și protecție, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenție sau a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție.(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), anularea licenței se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare a făptuitorului.(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licenței se dispune în baza actului de constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului județean de poliție sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, pe raza căreia își are sediul societatea sancționată, și se comunică Inspectoratului General al Poliției Române și societății respective.(5) După anularea licenței de funcționare, conducătorul societății specializate de pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.(6) Măsura anulării licenței de funcționare poate fi atacată în justiție, potrivit legii, de către societatea sancționată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești nu se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.(7) La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române se organizează evidența informatizată a tuturor societăților care au primit licență de funcționare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor de alarmare împotriva efracției și monitorizării acestor sisteme.Articolul 61(1) Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, inspectoratului de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul ori reședința și se ia în mod obligatoriu în următoarele situații:a) persoana a săvârșit o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție;b) persoana a fost sancționată contravențional de cel puțin două ori în 6 luni pentru încălcarea dispozițiilor art. 46-48 sau a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;c) persoana și-a pierdut aptitudinile fizice necesare în vederea îndeplinirii funcției de paznic sau gardă de corp ori a fost declarată iresponsabilă, potrivit legii.(2) Măsura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat că personalul de pază sau garda de corp se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și se dispune de către unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se acest lucru de îndată angajatorului și persoanei sancționate.(3) Persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiție, în condițiile legii.(4) Cererea de reprimire a atestatului se poate face după un an de la luarea măsurii, cu excepția situației în care instanța de judecată constată nevinovăția persoanei.(5) La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române va fi organizată o evidență informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de pază, precum și a celor cărora le-au fost retrase atestatele de către unitățile competente ale Ministerului Afacerilor Interne.Articolul 62Săvârșirea într-un interval de 3 luni a cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 58 lit. g) și h) atrage suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societății sancționate de a încheia noi contracte și de a angaja personal.Articolul 63Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către polițiști, jandarmi, precum și de către primari sau împuterniciți ai acestora, conform competențelor ce le revin, potrivit legii.Articolul 64Contravențiilor prevăzute la art. 58 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.Articolul 65Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția.Capitolul X Dispoziții finaleArticolul 66(1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor, precum și a transporturilor cu caracter special aparținând structurilor și instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.(2) Serviciul de Protecție și Pază coordonează acțiunea tuturor forțelor de pază și protecție de la unitățile care beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competența sa își desfășoară activitatea permanent sau temporar.Articolul 67Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului*). Notă
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare.Articolul 68Societățile specializate de pază și protecție și cele care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, înființate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obțină licențele și avizele de funcționare, completându-și, după caz, regulamentele de organizare și funcționare cu activitățile prevăzute de lege.Articolul 69Personalul de pază care nu a urmat cursurile de calificare în condițiile prevăzute la cap. V și care este încadrat în una dintre formele de pază prevăzute la secțiunile 2-5 ale cap. II va fi supus atestării în condițiile prezentei legi, în termen de un an de la data intrării în vigoare a acesteia.Articolul 70(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) La aceeași dată, Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 23 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.——

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor

Descarcă pdf aici

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 335 din 17 mai 2012

Ținând cont de dispozițiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 5 și 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2
(1) Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor și valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.(2) Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucțiunilor emise de ministrul administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 3
Constituie contravenție încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:
1. nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;
1^1. neimplementarea măsurilor stabilite prin analiza de risc; (la 30-12-2015, Pct. 1^1 al art. 3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
2. încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;
3. neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligației prevăzute la art. 4 alin. (2) din anexă;
4. nedepunerea planului de pază la organele de poliție competente, conform art. 5 alin. (3) din anexă;
5. nerespectarea dispozițiilor art. 10 alin. (2) din anexă;
6. încălcarea dispozițiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimațiilor sau accesoriilor de echipament;
7. nerespectarea de către conducătorii societăților specializate de pază și protecție a dispozițiilor art. 31 din anexă;
8. nerespectarea obligației de înființare a registrului special de evidență a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
9. neconsemnarea în registrul special de evidență a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
9^1. nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 33 din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 9^1 al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
9^2. nerespectarea prevederilor art. 34 din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 9^2 al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
10. neîndeplinirea obligației de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin. (4) din anexă;
11. nerespectarea de către personalul de pază și gardă de corp a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din anexă;
12. nerespectarea de către personalul de pază și gardă de corp a obligațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din anexă;
13. nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) și art. 53 alin. (2) din anexă;
14. nerespectarea dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;
15. nerespectarea dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;
16. nerespectarea dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. c), art. 57 alin. (3) și art. 58 alin. (2) din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 16 al art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
17. neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;
18. nerespectarea obligației prevăzute la art. 67 alin. (3) și art. 85 alin. (1) din anexă;
19. nerespectarea obligației prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;
20. nerespectarea obligației prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;
21. nerespectarea dispozițiilor referitoare la proiectarea și modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracției prevăzute la art. 70 din anexă;
21^1. nerespectarea obligației prevăzute de art. 78 din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 21^1 al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
21^2. neîndeplinirea de către conducătorul societății specializate în sisteme de alarmare a obligațiilor prevăzute la art. 81-84 din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 21^2 al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
22. nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din anexă;
23. nerespectarea de către societățile specializate în sisteme de alarmare a obligațiilor prevăzute la art. 86 din anexă;
24. nerespectarea dispozițiilor art. 90 alin. (1) și (2) din anexă;
25. nerespectarea dispozițiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;
25^1. nerespectarea de către conducător sau de către personalul societății a obligațiilor și procedurilor prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracției, prevăzut la art. 93 alin. (1) lit. h) din anexă; (la 30-12-2015, Pct. 25^1 al art. 3 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
26. neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;
26^1. nerespectarea obligației prevăzute la art. 96 din anexă privind depunerea rapoartelor de activitate; (la 30-12-2015, Pct. 26^1 al art. 3 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
27. nerespectarea obligației privind asigurarea timpilor de intervenție, conform art. 97 din anexă;
28. nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.

Articolul 4
(1) Contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 și 19;
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 1^1, 5, 7, 8, 9, 9^1, 10, 18, 21, 21^1, 21^2, 22, 23, 25^1, 26, 26^1, 27 și 28; (la 30-12-2015, Lit. b) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 6, 9^2, 13, 16, 17, 20, 24 și 25; (la 30-12-2015, Lit. c) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
d) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 și 15; (la 30-12-2015, Lit. d) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. )
e) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate și persoanei juridice, după caz.

Articolul 5
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale se fac de către polițiști, jandarmi, precum și de către primari sau împuterniciți ai acestora, conform competențelor care le revin potrivit legii.

Articolul 6
(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.(2) Contravențiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 7
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015*), modul de funcționare a unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată, a societăților specializate de pază și protecție și a celor care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, licențiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum și a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre. (la 09-05-2014, Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 361 din 30 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 9 mai 2014. )

Notă
Potrivit art. unic din HOTĂRÂREA nr. 877 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 20 octombrie 2014, termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare, privind obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2016. Notă
Conform art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015, “Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, privind obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2017”.
Conform art. unic din HOTĂRÂREA nr. 437 din 30 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 30 iunie 2017, „Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018”.(2) Licențele de funcționare, avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București pentru conducătorul societății specializate de pază și protecție/societății specializate în sisteme de alarmare împotriva efracției, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Articolul 8
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.(2) Instrucțiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).(3) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice și a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
Contrasemnează:
Ministrul administrației și internelor,
Gabriel Berca
p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale,
Nicolae Ivășchescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Bogdan Alexandru DrăgoiBucurești, 11 aprilie 2012.Nr. 301.

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Descarcă pdf aici

privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video

Descarcă pdf aici

EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 11 iunie 2012

Data Intrarii in vigoare: 11 Iunie 2012
————————————————————————-

În vederea asigurării unei protecţii eficiente a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, statuat de art. 16 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene,

întrucât utilizarea tehnicilor pentru captarea, transmiterea, manipularea, înregistrarea, stocarea sau comunicarea datelor constituite din imagini privind persoanele fizice reprezintă operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, în conformitate cu paragraful (14) din preambulul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, corelate cu dispoziţiile Convenţiei nr. 108/1981 a Consiliului Europei,

luând în considerare documentele emise la nivelul Grupului de Lucru Art. 29 şi al altor organisme europene în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, în care se subliniază potenţialele riscuri referitoare la respectarea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi necesitatea respectării principiului proporţionalităţii datelor prelucrate raportat la scopul propus,
având în vedere că utilizarea mijloacelor de supraveghere video poate aduce atingere dreptului la viaţă privată al individului, consfinţit de art. 26 din Constituţia României, republicată,

luând în considerare dispoziţiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, referitoare la necesitatea respectării demnităţii angajatului şi informarea corectă cu privire la condiţiile de muncă, precum şi pe cele referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă,

având în vedere dispoziţiile art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, care definesc datele cu caracter personal ca fiind orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă,

luând în considerare prevederile art. 3 lit. b) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc faptul că prelucrarea datelor cu caracter personal este orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea,

având în vedere regulile generale privind prelucrarea datelor personale, potrivit cărora datele cu caracter personal destinate a face obiectul unei prelucrări trebuie să fie prelucrate cu bună-credinţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, colectate în scopuri determinate, legitime şi explicite, adecvate, pertinente şi neexcesive faţă de scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate, exacte şi, dacă este cazul, actualizate, stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt prelucrate,

luând în considerare extinderea accentuată în societatea contemporană a utilizării sistemelor de supraveghere video în spaţiile publice şi private, destinate prevenirii săvârşirii de fapte de natură a aduce atingere persoanelor fizice, bunurilor şi proprietăţilor publice ori private,

raportat la dezvoltarea sistemelor tehnologice de supraveghere prin utilizarea de camere de supraveghere video, de natură a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, prin utilizarea nelegitimă, neadecvată sau excesivă a acestora,

remarcând faptul că numeroase entităţi publice sau private au început să utilizeze frecvent sisteme de supraveghere video, în principal, pentru a controla deplasarea persoanelor şi a bunurilor, precum şi accesul în anumite spaţii,

având în vedere că anumite entităţi publice sau private utilizează sisteme de supraveghere video, în mod excesiv, atât pentru a controla accesul angajaţilor la locul de muncă, cât şi pentru a monitoriza corectitudinea şi eficienţa activităţii desfăşurate de aceştia, ceea ce poate aduce atingere vieţii private a acestora,
având în vedere necesitatea stabilirii de către operator a unor măsuri adecvate pentru asigurarea exercitării drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt supuse prelucrării prin mijloace de supraveghere video, raportat la natura datelor prelucrate şi scopul prelucrării acestora,

luând în considerare responsabilitatea legală a operatorilor de a asigura informarea persoanelor vizate cu privire la faptul că în anumite spaţii se realizează monitorizarea prin mijloace de supraveghere video,

pentru a clarifica modalitatea de aplicare a regulilor generale de prelucrare a datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, precum şi pentru a evita producerea unor abuzuri în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, care pot afecta viaţa privată a unui număr semnificativ de persoane fizice,

ţinând cont de dispoziţiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 ,

având în vedere dispoziţiile referitoare la prelucrarea imaginii din reglementările legale în domeniul audiovizualului,

văzând Referatul de aprobare nr. 21 din 28 martie 2012 al Serviciului control operatori din cadrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, referitor la propunerea emiterii unei decizii privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal emite următoarea decizie:

ART. 1
(1) Colectarea, înregistrarea, stocarea, utilizarea, transmiterea, dezvăluirea sau orice alte operaţiuni de prelucrare a imaginilor prin mijloace de supraveghere video, care permit identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice, reprezintă operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ce intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Imaginile referitoare la persoane identificate sau identificabile, prelucrate prin mijloace de supraveghere video, pot constitui date cu caracter personal:
a) chiar dacă nu sunt asociate cu datele de identitate ale persoanei; sau
b) chiar dacă nu conţin imaginea persoanei filmate, ci alte informaţii de natură să conducă la identificarea acesteia (de exemplu: numărul de înmatriculare al vehiculului).
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică indiferent de suportul utilizat pentru prelucrare, de tehnica utilizată sau de tipul de echipament.
ART. 2
Instalarea şi utilizarea sub aspect tehnic a echipamentelor şi elementelor componente ale sistemului de supraveghere video se realizează în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
ART. 3
Prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea sistemelor de supraveghere video se efectuează cu respectarea regulilor generale prevăzute la art. 4 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în special a principiului proporţionalităţii scopului.
ART. 4
Supravegherea video poate fi efectuată, în principal, în următoarele scopuri:
a) prevenirea şi combaterea săvârşirii infracţiunilor;
b) supravegherea traficului rutier şi constatarea încălcării regulilor de circulaţie rutieră;
c) asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, precum şi a împrejmuirilor afectate acestora;
d) îndeplinirea unor măsuri de interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publică;
e) realizarea unor interese legitime, cu condiţia să nu se prejudicieze drepturile şi libertăţile fundamentale sau interesul persoanelor vizate.
ART. 5
(1) Supravegherea video poate fi efectuată în locuri şi spaţii deschise sau destinate publicului, inclusiv pe căile publice de acces de pe domeniul public sau privat, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Camerele de supraveghere video se montează în locuri vizibile.
(3) Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(4) Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video în spaţii în care se impune asigurarea intimităţii persoanelor, cum ar fi: cabine de probă, vestiare, cabine de duş, toalete şi alte locaţii similare.
ART. 6
Prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea sistemelor de supraveghere video se efectuează cu consimţământul expres şi neechivoc al persoanei vizate sau în cazurile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 7
Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, exclusiv în legătură cu originea rasială sau etnică, convingerile politice, religioase ori filozofice, apartenenţa sindicală, starea de sănătate şi viaţa sexuală, este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
ART. 8
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video este permisă pentru îndeplinirea unor obligaţii legale exprese sau în temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, în special a informării prealabile a acestora.
(2) În situaţia în care nu sunt aplicabile prevederile alin. (1), prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video nu se poate efectua decât pe baza consimţământului expres şi liber exprimat al acestora, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, în special a informării prealabile a acestora.
(3) Nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
ART. 9
Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvăluirea acestora, este permisă cu acordul expres al reprezentantului legal sau în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea drepturilor acestora, în special a informării prealabile.
ART. 10
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, inclusiv dezvăluirea acestora, efectuată exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se realizează cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă datele au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, devin incidente prevederile art. 11 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor prin mijloace de supraveghere video, efectuată exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, se poate realiza numai cu protejarea vieţii private a acestora, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi reglementărilor legale incidente.
ART. 11
(1) Operatorii care prelucrează date cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video sunt obligaţi să furnizeze informaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu privire la:
a) existenţa sistemului de supraveghere video şi scopul prelucrării datelor prin astfel de mijloace;
b) identitatea operatorului;
c) existenţa înregistrării imaginilor şi categoriile de destinatari ai acestora;
d) drepturile persoanelor vizate şi modul de exercitare a acestora.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie aduse la cunoştinţa persoanelor vizate, în mod clar şi permanent. Existenţa sistemului de supraveghere video va fi semnalată prin intermediul unei pictograme care să conţină o imagine reprezentativă cu vizibilitate suficientă şi poziţionată la o distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere video.
ART. 12
(1) Persoanele vizate beneficiază de dreptul de informare, dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie asupra datelor, dreptul de opoziţie, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale şi dreptul de a se adresa justiţiei, care se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal, sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13
(1) Operatorii sunt obligaţi să adopte măsurile de securitate tehnice şi organizatorice necesare pentru protejarea datelor cu caracter personal în condiţiile art. 19 şi 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video nu se poate realiza decât de persoanele autorizate de către operator.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie instruite de operator cu privire la legislaţia referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi sunt obligate să se supună acesteia.
ART. 14
(1) Durata de stocare a datelor obţinute prin intermediul sistemului de supraveghere video trebuie să fie proporţională cu scopul pentru care se prelucrează datele, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.
(2) La expirarea termenului stabilit de operator în condiţiile alin. (1), înregistrările se distrug sau se şterg, după caz, în funcţie de suportul pe care s-au stocat.
ART. 15
(1) Prelucrarea datelor personale prin sisteme de supraveghere video, inclusiv transferul acestora într-un stat terţ, trebuie notificată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal anterior începerii prelucrării, cu excepţia situaţiilor care intră sub incidenţa deciziilor preşedintelui acestei autorităţi privind cazurile în care nu este necesară notificarea.
(2) În situaţia în care devin aplicabile dispoziţiile Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelorcu Caracter Personal nr. 11/2009 privind stabilirea categoriilor de operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile şi libertăţile persoanelor, notificarea se efectuează în termenul stabilit la art. 2 al acesteia.
ART. 16
Încălcarea dispoziţiilor prezentei decizii atrage răspunderea contravenţională, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fapta nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune.
ART. 17
(1) Prevederile prezentei decizii nu se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video efectuate în cadrul activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (7) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile prezentei decizii nu se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal, prin mijloace de supraveghere video, efectuate de persoanele fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauză nu sunt destinate a fi dezvăluite.
ART. 18
Prezenta decizie nu aduce atingere altor dispoziţii legale în vigoare referitoare la utilizarea mijloacelor de supraveghere video.
ART. 19
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, operatorii de date cu caracter personal care prelucrează date dintre cele prevăzute la art. 1 vor efectua demersurile necesare pentru respectarea dispoziţiilor acesteia.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,
Georgeta Basarabescu

Bucureşti, 31 mai 2012.
Nr. 52.

——–

privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Descarcă pdf aici

EMITENT:      MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 164 din 27 martie 2013

————————————————————————-

    Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,

    în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

    CAPITOLUL I

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de activităţi.

    (2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.

    (3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi tehnicile de evaluare a riscului.

    (4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.

    (5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

    ART. 2

    (1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:

1. a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii;
2. b) specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru faza de funcţionare a obiectivelor, precum şi în faza de proiectare;
3. c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni;
4. d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R., pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.

    (2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit reglementărilor specifice acestei forme de pază.

    ART. 3

    În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum urmează:

1. a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi se situează la un nivel acceptabil;
2. b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
3. c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;
4. d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora;
5. e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
6. f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
7. g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru;
8. h) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv;
9. i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează la:
10. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
11. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
12. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

    CAPITOLUL II

    Analiza de risc la securitate fizică

    ART. 4

    (1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc, se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.

    (2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se înregistrează la unitatea beneficiară după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.

    (3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului de prestări de servicii dintre beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.

    (4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:

1. a) cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
2. b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
3. c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    ART. 5

    Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:

1. a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
2. b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
3. c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
4. d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
5. e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
6. f) întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.

    ART. 6

    Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate, indiferent de importanţa bunurilor sau a valorilor ce pot fi afectate la producerea unui incident de securitate.

    ART. 7

    (1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:

1. a) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
2. b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
3. c) documentele-suport.

    (2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:

1. a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
2. b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;
3. c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
4. d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
5. e) analizarea riscurilor identificate;
6. f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
7. g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
8. h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
9. i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază, zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video, efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum şi alte măsuri.

    (3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se încadrează în domeniul riscului acceptabil.

    (4) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică şi grila de evaluare se semnează de către evaluator.

    (5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.

    CAPITOLUL III

    Abilitarea personalului de evaluare

    ART. 8

    (1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.

    (2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
2. b) deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;
3. c) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

    (3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).

    (4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

    ART. 9

    (1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani, înscrişi în RNERSF.

    (2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
2. b) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
3. c) face dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele prevăzute de lege;
4. d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
5. e) a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.

    (3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică, cu 30 de zile înainte de susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) – d).

    (4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.

    (5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.

    (6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.

    ART. 10

    (1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acestei ocupaţii.

    (2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să respecte programa-cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

    ART. 11

    (1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se păstrează minimum 2 ani după ultima completare.

    (2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu beneficiarul.

    (3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei Române.

    (4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R. schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.

    ART. 12

    (1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori ameninţări atrag anularea analizei de risc.

    (2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) de către evaluatori se înscriu într-un raport motivat, care se transmite Direcţiei de ordine publică din I.G.P.R., pentru evidenţiere în RNERSF.

    (3) Evidenţierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului analizei, beneficiarului şi, la cerere, altor părţi interesate.

    (4) Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.

    ART. 13

    Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.

    CAPITOLUL IV

    Grila de evaluare

    ART. 14

    (1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu excepţia infrastructurilor critice, evaluarea şi cuantificarea gradului de risc asociat unităţii se fac prin determinarea unei valori numerice ataşate obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare obiectului de activitate, dintre cele prevăzute în anexele nr. 1 – 11.

    (2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin aplicarea grilei generale prevăzute în anexa nr. 12.

    (3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.

    ART. 15

    (1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate acceptabil, asociat riscurilor de securitate cu valori estimate sub pragul critic de 60%, şi riscul inacceptabil, asociat valorilor estimate peste pragul critic.

    (2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de securitate acceptabil.

    ART. 16

    Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de analiză:

1. a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
2. b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
3. c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%;
4. d) alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a riscurilor.

    ART. 17

    (1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana “Variabile”, pentru fiecare element de evaluare, şi introducerea de date în tabelul cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.

    (2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).

    (3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica “Punctaj total” din coloana “Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe coloana “Punctaj ponderat”.

    (4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de producere a unor evenimente de securitate fizică.

    (5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de aplicaţie prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată elementului din coloana “Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei variante din cele prevăzute la coloana “Variabile”, în funcţie de situaţia analizată.

    ART. 18

    (1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate în grile în coloana “Elemente de evaluare”, pentru care se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.

    (2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.

    ART. 19

    (1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă pe baza datelor statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R., Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent.

    (2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv media naţională, respectiv judeţeană.

    (3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.

    (4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de ordine publică din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.

    (5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilităţi doar coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare.

    ART. 20

    Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:

1. a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste media naţională/judeţeană;
2. b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană;
3. c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană.

    ART. 21

    (1) Elementul “accesibilitate” se evaluează prin inspecţia amplasamentului din imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces care fac posibilă părăsirea rapidă a zonei.

    (2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona obiectivului dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare (ganguri, pasaje, pasarele etc.).

    (3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor pentru care pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare.

    (4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este greoaie.

    ART. 22

    (1) Din punctul de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a programului de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora.

    (2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea evaluată.

    (3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m se consideră izolată din punctul de vedere al vecinătăţii.

    ART. 23

    (1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi elemente neimpuse prin cerinţele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu analizate.

    (2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.

    ART. 24

    Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie mecanofizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.

    ART. 25

    Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă se fac prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de servicii de pază, transport de valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă a sistemelor de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor de protecţie mecanofizică.

    ART. 26

    (1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor constatate.

    (2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele neevaluate.

    ART. 27

    (1) În zona rezervată pentru “Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de securitate fizică.

    (2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.

    (3) Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din coloana “Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de “Detalii alte criterii”.

    ART. 28

    În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau în acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc se completează grile de evaluare pentru fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc acceptabil pentru fiecare activitate.

    CAPITOLUL V

    Dispoziţii finale

    ART. 29

    (1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor specifice.

    (2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării de risc la securitatea fizică, precum şi cea de înregistrare în RNERSF se desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.

    ART. 30

    Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ART. 31

    Anexele nr. 1 – 12*) fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

————

    *) Anexele nr. 1 – 12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

                        Ministrul afacerilor interne,

                               Radu Stroe

    Bucureşti, 1 februarie 2013.

    Nr. 9.

                              ——-

privind stabilirea cazurilor de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru care nu este necesară notificarea, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor decizii

Descarcă pdf aici

EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 969 din 28 decembrie 2015

Data intrării în vigoare:
28 Decembrie 2015

————————————————————————-

   Văzând Referatul de aprobare nr. 18 din 2 iunie 2015 al Serviciului înregistrare operatori din cadrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,
    luând în considerare necesitatea asigurării unei protecţii eficiente a drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt supuse prelucrării, în special în cazul anumitor operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal care prezintă riscuri pentru drepturile şi libertăţile persoanelor, datorită naturii datelor prelucrate, scopului prelucrării, caracterului specific al categoriilor de persoane vizate sau mecanismelor utilizate pentru prelucrarea datelor,
    ţinând cont de dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora autoritatea de supraveghere stabileşte categoriile de operaţiuni de prelucrare care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile şi libertăţile persoanelor,
    având în vedere considerentul (49) al Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, care prevede că, pentru a evita formalităţile administrative inadecvate, statele membre pot prevedea exonerări sau simplificări ale notificării în cazurile în care prelucrarea datelor nu poate aduce atingere drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate, cu condiţia ca aceasta să se realizeze în conformitate cu o măsură luată de un stat membru care îi precizează limitele; întrucât exonerările sau simplificările pot fi, în mod similar, prevăzute de către statele membre atunci când o persoană împuternicită de operator se asigură că prelucrarea realizată nu poate să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate; întrucât o astfel de persoană împuternicită cu protejarea datelor, fie că este sau nu un angajat al operatorului, trebuie să fie în măsură să îşi exercite atribuţiile în deplină independenţă;
    având în vedere considerentul (52) al Directivei 95/46/CE potrivit căruia controlul a posteriori de către autorităţile competente trebuie să fie, în general, considerat o măsură suficientă;
    având în vedere considerentul (53) al Directivei 95/46/CE potrivit căruia anumite prelucrări pot să prezinte totuşi riscuri specifice pentru drepturile şi libertăţile persoanelor vizate prin însăşi natura lor, domeniul de aplicare sau scopurile lor, cum ar fi excluderea persoanei de la beneficiul unui drept, unei prestaţii sau unui contract, sau prin utilizarea specifică a unei tehnologii noi; întrucât le revine statelor membre, dacă doresc acest lucru, obligaţia de a preciza astfel de riscuri în legislaţia lor;
    având în vedere considerentul (54) al Directivei 95/46/CE conform căruia numărul celor care prezintă astfel de riscuri specifice trebuie să fie foarte restrâns în ceea ce priveşte totalul prelucrărilor efectuate în societate; întrucât statele membre trebuie să prevadă, pentru aceste prelucrări, o verificare prealabilă punerii lor în practică, efectuată de autoritatea de supraveghere sau de persoana împuternicită cu protejarea datelor în cooperare cu aceasta; întrucât, în urma acestei verificări prealabile, autoritatea de supraveghere poate, în conformitate cu dreptul intern, emite un aviz sau poate autoriza prelucrarea datelor; întrucât o astfel de verificare poate fi, de asemenea, efectuată în timpul elaborării fie a unei măsuri legislative a parlamentului naţional, fie a unei măsuri întemeiate pe o astfel de măsură legislativă, care să definească natura prelucrării şi să stabilească garanţiile corespunzătoare;
    ţinând cont de prevederile art. 22 alin. (9) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora autoritatea de supraveghere poate stabili şi cazuri în care notificarea nu este necesară,
    în temeiul prevederilor art. 3 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
    preşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal emite prezenta decizie.
    ART. 1
    (1) Notificarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu este necesară, cu excepţia următoarelor cazuri privind:
    a) prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filozofice ori de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum şi a datelor privind starea de sănătate şi viaţa sexuală;
    b) prelucrarea datelor genetice şi biometrice;
    c) prelucrarea datelor care permit, direct sau indirect, localizarea geografică a persoanelor fizice prin mijloace de comunicaţii electronice;
    d) prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârşirea de infracţiuni de către persoana vizată ori la condamnări penale, măsuri de siguranţă sau sancţiuni administrative ori contravenţionale aplicate persoanei vizate, efectuată de către entităţi de drept privat;
    e) prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace electronice, având ca scop monitorizarea şi/sau evaluarea unor aspecte de personalitate, precum competenţa profesională, credibilitatea, comportamentul sau alte asemenea aspecte;
    f) prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace electronice în cadrul unor sisteme de evidenţă având ca scop adoptarea unor decizii automate individuale în legătură cu analizarea solvabilităţii, a situaţiei economico-financiare, a faptelor susceptibile de a atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor fizice, de către entităţi de drept privat;
    g) prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor efectuată în cadrul activităţilor de marketing direct;
    h) prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor efectuată prin intermediul internetului sau al mesageriei electronice;
    i) prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute la lit. a), referitoare la propriii membri, efectuată de asociaţii, fundaţii sau orice alte organizaţii fără scop patrimonial exclusiv în vederea realizării specificului activităţii organizaţiei, în măsura în care datele sunt dezvăluite unor terţi fără consimţământul persoanei vizate.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) notificarea nu este necesară atunci când prelucrarea este prevăzută de lege.
    ART. 2
    (1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în toate situaţiile, inclusiv în cele prevăzute la art. 1, transferul datelor cu caracter personal către statele situate în afara Uniunii Europene, a Zonei Economice Europene, precum şi către statele cărora Comisia Europeană nu le-a recunoscut, prin decizie, un nivel de protecţie adecvat va face obiectul notificării Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
    (2) Transferurile prevăzute la alin. (1), efectuate în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt supuse autorizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
    ART. 3
    (1) Operatorii sunt obligaţi să notifice Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal prelucrările datelor cu caracter personal stabilite la art. 1 alin. (1) şi art. 2, înainte de începerea prelucrării.
    (2) Dacă pe baza notificării Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal constată că prelucrarea se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b), d), g) sau h), dispune efectuarea unui control prealabil, în condiţiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Excepţiile de la obligaţia de a notifica nu exonerează operatorul de îndeplinirea celorlalte obligaţii care îi revin potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, cu precădere a celor privind asigurarea drepturilor persoanelor vizate, precum şi a confidenţialităţii şi securităţii datelor.
    ART. 4
    Formularul tipizat al notificărilor din anexa la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 95/2008 privind stabilirea formularului tipizat al notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 24 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică prin înlocuirea coordonatelor de contact ale Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu actualele coordonate, astfel: “Bd. Gheorghe Magheru nr. 28-30, sectorul 1, Bucureşti, telefon 031.805.9211”.
    ART. 5
    La data intrării în vigoare a prezentei decizii, art. 15 din Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    “Art. 15. – (1) Prelucrarea datelor personale prin sisteme de supraveghere video, inclusiv transferul acestora într-un stat terţ, trebuie notificată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, anterior începerii prelucrării.
    (2) Face excepţie de la alin. (1) prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de o persoană fizică, pentru uz personal, printr-un sistem de supraveghere video care captează imagini inclusiv din spaţii publice.”
    ART. 6
    Prezenta decizie nu aduce atingere altor dispoziţii legale care prevăd obligaţia de notificare, precum şi celorlalte decizii ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în vigoare.
    ART. 7
    (1) Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 90/2006 privind cazurile în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 iulie 2006, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 91/2006 privind cazurile în care este permisă notificarea simplificată a prelucrării datelor cu caracter personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 iulie 2006, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 100/2007 privind stabilirea cazurilor în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 28/2007 privind transferurile datelor cu caracter personal către alte state, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 16 martie 2007, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 11/2009 privind stabilirea categoriilor de operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile şi libertăţile persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, precum şi Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 23/2012 privind stabilirea cazurilor în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 2 aprilie 2012.
                     Preşedintele Autorităţii Naţionale de
            Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,
                              Ancuţa Gianina Opre
    Bucureşti, 14 decembrie 2015.
    Nr. 200.